• Articole de îmbrăcăminte uzate (bluze, cămăși, jachete, sacouri, paltoane, tricouri, fuste, pantaloni etc.);
• Perdele și draperii uzate, cearșafuri, fețe de perne și pături, resturi de material textil etc;
• Încălțăminte.

Fiecare dintre noi ca reprezentant al comunității are puterea și obligația de a influența procesul de ecologizare a propriei localitati. Noi trebuie să depozităm deșeurile în locuri special amenajate și cat posibil pe fractii ce pot fi reciclate.

Ce este reciclarea?

Reciclarea presupune separarea și colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiu, sticlă, hârtia sau oțelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla și oțelul pot fi reciclate de nenumărate ori. Deasemenea reciclarea permite comunității să reducă costurile de depozitare a deșeurilor.

Devenim o comunitate activă care depune efort pentru a îmbunătăți lucrurile. Este prima dată când organizăm un asemenea eveniment, dar cu siguranță vom continua. Am realizat o hartă și am împărțit localitatea pe zone, care vor fi strabatute pas la pas pe rând. Prin aceasta acțiune dorim să facem oamenii să conștientizeze și să nu se mai arunce gunoi în locurile nepermise. Avem sprijinul primăriilor care pun la dispoziție saci pentru colectare selectiva  și sperăm ca prin rezultatul muncii depuse să obținem ce ne-am propus.”

Stația Corabia

Depozit Bălteni

Stație transfer Balș

Stație transfer Caracal

Stație transfer Corabia

Stație transfer Scornicești

In sprijinul acestei campanii alaturi de angajatii ADI OLT-Eco si Uip-Consiliul Judetean au fost alaturi primarii,viceprimarii si delegati ai primariilor.

Campania a fost facuta din poarta in poarta prin impartirea pliantelor la toti locuitorii comunelor.
Informarea a fost facuta si verbal pentru o mai buna intelegere a oamenilor pentru selectarea gunoiului.
In urmatoarele luni,campania va cuprinde toate localitatile din judetul Olt,prin diseminarea de materiale informative catre publicul tinta, acoperind un procent cat mai mare din gospodariile judetului.

În următoarea perioadă ADI Olt Eco cât și UAT-urile vor demara campanii de informare și de conștientizare a utilizatorilor serviciului de salubrizare cu privire la modul de colectare selectivă a deșeurilor pe cele patru fracții: plastic, hârtie, sticlă și metal.

Astfel, devine operațional întreg Sistemul Integrat de Management al Deșurilor din județul Olt, proiect implementat de către instituția noastră, prin accesarea de fonduri europene în cadrul Programului Operațional Sectorial – Mediu, în valoare de peste 38 milioane euro.

Este un pas important pentru buna desfășurare a activității de salubrizare în județul Olt fiind vorba de un  contract, cu un operator unic, care deservește toate cele 112 localități.

Se va realiza colectarea din ”poartă în poartă”, în zona locuințelor individuale, și la ” punct fix”, în cazul blocurilor de locuințe.

Prin contract, este prevăzut ca operatorul de salubriuzare să pună la dispoziția cetățenilor 90 de mii de pubele pentru deșeuri menajere.

Operatorul desemnat, în urma licitației publice, este SC Salubris SA,  iar durata contractului este de 8 ani.

1 LUNĂ
Prosoape din hârtie, pungi din hârtie, şerveţele, ziare etc. Hârtia igienică lăsată pe pământ se descompune mai greu dacă nu este supusă la Intemperii.

6 SĂPTĂMÂNI
Cutii din carton subţire, pungi din hârtie mai groase, coji de banane. Se pot descompune mai greu dacă vremea este rece. Cojile de banane conţin celuloză, materialul din care este fabricat celofanul.

2-3 LUNI
Carton, ambalaje din carton, ambalaje ceruite din carton pentru lapte, sucuri şi fructe. Timpul de descompunere variază foarte mult în funcţie de grosimea cartonului.

6 LUNI
Haine şi ţesături din bumbac, cum ar fi tricouri, lenjerie intimă, ciorapi etc. Dintre toate textilele, bumbacul este cel mai biodegradabil. Bumbacul poate deveni un compost în condiţii umede şi calde.

1 AN
Îmbrăcăminte şi ţesături din lână, cum ar fi pulovere şi şosete. Lâna este un produs natural, care atunci când se descompune eliberează în sol substanţele nutritive fără niciun prejudiciu pe termen lung asupra mediului.

2 ANI
Placajul din lemn, coji de portocală, mucuri de ţigări. Unele cercetări indică faptul că mucurile de ţigară s-au descompus în mal bine de un deceniu, dar există şi metode de reciclare.

PÂNĂ LA 5 ANI
Îmbrăcăminte şl ţesături grele din lână, cum ar fi paltoane, pături sau covoare.

ÎNTRE 10 Şl 20 DE ANI
Pungi din plastic. Multe pungi noi sunt concepute pentru a se descompune atunci când sunt expuse la lumina soarelui, deşi majoritatea sunt fabricate din polietilenă de înaltă densitate. Câteva studii au sugerat că descompunerea lor poate dura, uneori, chiar aproape 1000 de ani.

30-40 DE ANI
Articole din nailon, cum ar fi colanţi şi fâşuri, covoare sintetice, scutece de unică folosinţă. în timp ce sunt extrem de convenabile şl utile, scutecele de unică folosinţă sunt tratate cu mai multe substanţe chimice toxice: toluen, etilbenzen, xilen, dioxină şi limonen. Unii cred că acestea se descompun în 500 de ani, în funcţie de condiţii.

50 DE ANI
Cutii de conserve, anvelope auto, pantofi pentru sport, ceşti de cafea, piele netratată chimic. Pielea tratată chimic, pielea mal groasă a pantofilor sau poşetelor, se descompune în aproximativ 80 de ani.

75-80 DE ANI
Pungi de chipsuri, cu folie de plastic metalizată în interior.

100 DE ANI
Suport cu şase inele de plastic pentru băuturi. Unii zic că se descompun după 450 de ani, dar sunt deosebit de periculoase pentru animale.

CIRCA 200 DE ANI
Cutii din aluminiu pentru băuturi. Se vehiculează şi un timp de o jumătate de mileniu şi, din nou, sunt un pericol pentru animalele mici, care se pot bloca în interior. Reciclarea aluminiului se poate face cu costuri de energie mai mici pentru cutiile reciclate (20) decât costul pentru producerea uneia noi.

500 DE ANI
Recipiente din plastic. Aceste produse petrochimice nu sunt biodegradabile pe deplin şi substanţele chimice rămân în sol. Multe recipiente din plastic sunt fabricate din tereftalat de polietilenă (PET), care este aproape imposibil de a se descompune în oricare perioadă de timp rezonabilă.

1-2 MILIOANE DE ANI
Borcane din sticlă şi sticle. Sticla este compusă în principal din siliciu, care este unul dintre mineralele cele mai stabile şi de durată de pe Pământ. Sticla este casantă şi cioburile afectează creaturile tentate să mănânce sau să lingă resturile de mâncare sau de băutură.

PESTE 2 MILIOANE DE ANI

Baterii şi acumulatori. în timp ce carcasele metalice subţiri se descompun în cele din urmă, substanţele chimice toxice din interior, precum clorura de zinc, plumbul, mercurul şi cadmiul, intră în sol. De ceea, bateriile ar trebui să fie reciclate decât să fie puse în coşul de gunoi.

Vă multumim!

La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului.

Deșeurile au un impact direct asupra mediului înconjurător. Unele ecosisteme pot fi grav afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor sau de aruncarea acestora.

Direct sau indirect, deşeurile ne afectează sănătatea şi bunăstarea în numeroase moduri: gazul metan contribuie la schimbările climatice, poluanţii atmosferici sunt eliberaţi în atmosferă, sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peştii ingerează substanţe chimice toxice, după care ajung în farfuriile noastre…

Anul trecut tema recomandată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a fost #BeatAirPollution punând accentul pe combaterea poluării aerului. Anul acesta tema este #ForNature. ”Alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă vin toate din natură. Cu toate acestea, sunt perioade excepționale în care natura ne trimite un mesaj. Pentru a ne îngriji de noi înșine trebuie să avem grijă de natură. E timpul sa te trezesti. Să luăm act. Să ne ridicăm vocea. Este timpul să facem mai mult bine pentru oameni și planetă. Ziua Mondială a Mediului, este timpul pentru natură”, se arată pe site-ul UNEP.