Actiunile de informare si constientizare ale Asociatiei De Dezvoltare Intercomunitara Olt Eco si ale reprezentantiilor Consiliului Judetean au inceput sa dea roade, locuitorii judetului nostru devin responsabili!

Fiecare dintre noi ca reprezentant al comunității are puterea și obligația de a influența procesul de ecologizare a propriei localitati. Noi trebuie să depozităm deșeurile în locuri special amenajate și cat posibil pe fractii ce pot fi reciclate.

Ce este reciclarea?

Reciclarea presupune separarea și colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiu, sticlă, hârtia sau oțelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla și oțelul pot fi reciclate de nenumărate ori. Deasemenea reciclarea permite comunității să reducă costurile de depozitare a deșeurilor.

Devenim o comunitate activă care depune efort pentru a îmbunătăți lucrurile. Este prima dată când organizăm un asemenea eveniment, dar cu siguranță vom continua. Am realizat o hartă și am împărțit localitatea pe zone, care vor fi strabatute pas la pas pe rând. Prin aceasta acțiune dorim să facem oamenii să conștientizeze și să nu se mai arunce gunoi în locurile nepermise. Avem sprijinul primăriilor care pun la dispoziție saci pentru colectare selectiva  și sperăm ca prin rezultatul muncii depuse să obținem ce ne-am propus.”

Stația Corabia

 

Depozit Bălteni

 

Stație transfer Balș

 

Stație transfer Caracal

 

Stație transfer Corabia

 

Stație transfer Scornicești

Campania de informare facuta de OLT-ECO si UIP-Consiliul Judetean la nivelul judetului Olt a inceput in data de 04 octombrie 2022 cu comunele unde gradul de colectare selectiva a deseurilor a fost foarte redus: Tia Mare, Falcoiu, Barza, Gavanesti, Coteana, Valea-Mare, Curtisoara si Serbanesti.

In sprijinul acestei campanii alaturi de angajatii ADI OLT-Eco si Uip-Consiliul Judetean au fost alaturi primarii,viceprimarii si delegati ai primariilor.

Campania a fost facuta din poarta in poarta prin impartirea pliantelor la toti locuitorii comunelor.
Informarea a fost facuta si verbal pentru o mai buna intelegere a oamenilor pentru selectarea gunoiului.
In urmatoarele luni,campania va cuprinde toate localitatile din judetul Olt,prin diseminarea de materiale informative catre publicul tinta, acoperind un procent cat mai mare din gospodariile judetului.

De 3 luni avem și ultima componentă a SMID-ului și anume: colectarea din poartă în poartă în mediul rural și în zona de case a mediului urban se face săptămânal. Colectarea selectivă se face o dată la 2 săptămâni în mediul rural și la fel în zona de case a mediului urban.

În următoarea perioadă ADI Olt Eco cât și UAT-urile vor demara campanii de informare și de conștientizare a utilizatorilor serviciului de salubrizare cu privire la modul de colectare selectivă a deșeurilor pe cele patru fracții: plastic, hârtie, sticlă și metal.

Toate companiile care, într-un fel sau altul, au contact cu ambalajele sau produsele ambalate trebuie să știe că, de la 1 ianuarie 2019, este modificat sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje și, în sarcina lor, intră noi responsabilități. În plus, pentru toate deșeurile de ambalaje generate, firmele au obligații de declarare, valorificare și reciclare, care, dacă nu sunt îndeplinite, generează penalități importante, arată o analiză realizată pentru Profit.ro de Carmen Dan, Manager Servicii de consultanță de mediu, PwC România, și Andreea Giovani, Manager sustenabilitate, PwC România. Așteptate de multă vreme, dată fiind modificarea modului în care sunt gestionate deșeurile de ambalaje, adoptată prin actul normativ publicat în iulie 2018, și anume, OUG 74/2018, proiectul de norme metodologice a fost publicat, în sfârșit, săptămâna aceasta, fiind lansat în dezbatere publică. Documentul aduce o serie de clarificări și răspunde, în parte, la întrebările referitoare la modalitatea prin care companiile trebuie să își adapteze sistemele de management al deșeurilor de ambalaje pentru ca, operațional, să îndeplinească obligațiile impuse.

Ziua Mondială a Mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972. Acest an a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu, la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie.

La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului.

Deșeurile au un impact direct asupra mediului înconjurător. Unele ecosisteme pot fi grav afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor sau de aruncarea acestora.

Direct sau indirect, deşeurile ne afectează sănătatea şi bunăstarea în numeroase moduri: gazul metan contribuie la schimbările climatice, poluanţii atmosferici sunt eliberaţi în atmosferă, sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peştii ingerează substanţe chimice toxice, după care ajung în farfuriile noastre…

Anul trecut tema recomandată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a fost #BeatAirPollution punând accentul pe combaterea poluării aerului. Anul acesta tema este #ForNature. ”Alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă vin toate din natură. Cu toate acestea, sunt perioade excepționale în care natura ne trimite un mesaj. Pentru a ne îngriji de noi înșine trebuie să avem grijă de natură. E timpul sa te trezesti. Să luăm act. Să ne ridicăm vocea. Este timpul să facem mai mult bine pentru oameni și planetă. Ziua Mondială a Mediului, este timpul pentru natură”, se arată pe site-ul UNEP.

În perioada de vară, cantitatea de deşeuri provenite din lucrări de reamenajare și reabilitare interioară/exterioară a locuintelor crește semnificativ și cele mai multe dintre ele sunt depozitate ilegal, drept dovadă câmpurile sunt pline de moloz şi alte resturi de materiale.

Trebuie să conștientizăm că depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor provenite din lucrări de reamenajare și reabilitare interioară/exterioară a locuințelor poate produce consecințe greu de remediat.

Recuperarea unui sol contaminat poate dura până la 30 de ani pentru că în deșeurile provenite din lucrari de reamenajare și reabilitare interioară/exterioară a locuințelor pot fi întâlnite și unele periculoase ca azbestul, gudroanele și vopselele, metalele grele – crom, plumb, mercur –, lacurile, adezivii, policlorura de vinil, solvenții, compușii bifenili policlorurați, diverse tipuri de rășini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară OLT-ECO face apel la olteni să respecte legea și să contacteze operatorul județean de salubrizare care oferă, persoanelor fizice sau juridice, servicii de colectare a deșeurilor provenite din lucrari de reamenajare și reabilitare interioară/exterioară a locuințelor.

Operatorul de salubrizare oferă soluții complete de colectare, transport, tratare și eliminare. În funcție de necesitățile dumneavoastră, puteti solicita tipul de recipiente necesar, care va fi amplasat în aproape orice locație dimensionată corespunzător accesului facil și în siguranță al autospecialelor, astfel:

  • Sacii PRE-PAID – cantități mici, până în 30 kg, numai buni atunci când vrei să îți renovezi apartamentul;
  • Skip-containerul metalic cu capacitatea de 3 m³, 6 m³ sau 9 m³ este varianta optimă în cazul cantităţilor medii de deşeuri provenite din lucrări de amenajare interioară și/sau exterioară;
  • Benele metalice de tip Abroll cu capacitatea de 12 m³, 18 m³ sau 24 m³ pentru lucrări de amenajare interioară și/sau exterioară din care rezultă cantități mari de deșeuri.